Arhiva

Despre

În primăvara anului 2014 Institutul de Matematică şi Informatică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi-a sărbătorit aniversarea de 50 de ani. Avem toate motivele să afirmăm, că Institutul de Matematică şi Informatică este un centru de cercetări performante în domeniul matematicii pure, celei aplicate şi informaticii.

Institutul de Matematică a fost fondat în anul 1964 în baza secţiei de matematică din cadrul Institutului de Fizică şi Matematică, înfiinţat în anul 1961. Fondator al Institutului a fost acad. V. Andrunachievici, un matematician şi un organizator talentat, care a reuşit să formeze un colectiv de performanţă.

Scopul principal în activitatea institutului: menţinerea direcţiilor existente de cercetare, dezvoltarea unor direcţii noi în corespundere cu necesităţile ţării, integrarea în ştiinţa mondială, pregătirea specialiştilor de calificare înaltă.

Pe parcursul anilor, colaboratorii Institutului au obţinut rezultate remarcabile în domeniile algebrei, analizei funcţionale, ecuaţiilor diferenţiale, logicii matematice, matematicii de calcul, modelării matematice şi informaticii. Spre sfârşitul anilor 70 (sec. XX) în Institut s-au format vestitele şcoli ştiinţifice în domeniul teoriei inelelor algebrice (fondator acad. V.Andrunachievici), în domeniul teoriei calitative a ecuaţiilor diferenţiale (acad. C.Sibirschi), în domeniul teoriei quasigrupurilor (m.c. A.Ş.P. din U.R.S.S., prof. V.Belousov), în domeniul analizei funcţionale (m.c. AŞM I.Gohberg) şi în domeniul logicii matematice (dr. A.Kuzneţov).

Actualmente majoritatea şcolilor menţionate îşi continuă cu succes activitatea şi se bucură de autoritate internaţională. În cadrul acestor şcoli s-au realizat peste 3360 lucrări ştiinţifice în diferite domenii ale matematicii şi informaticii şi circa 154 monografii. Au fost publicate 127 volume din seria “Математические исследования” şi 15 volume “Прикладная математика и программирование”.

În Institut, prin studiul de doctorat sau cu contribuţia Consiliilor ştiinţifice specializate, au fost pregătiţi 30 de doctori habilitaţi şi circa 400 doctori. Din anul 1989, Institutul editează revista “Buletinul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Matematica” (până la ora actuală au fost editate 79 numere), iar începând cu anul 1993 şi revista “Computer Science Journal of Moldova” (70 numere). În colaborare cu colegii din Polonia se editează revista ştiinţifică “Quasigroups and related systems” (25 numere).

Pe parcursul ultimilor 20 de ani Institutul a participat la executarea a 56 de proiecte internaţionale cu parteneri din centre ştiinţifice de performanţă din diferite ţări ale Europei, Asiei, Americii.

De cea mai înaltă distincţie a ţării în domeniul cercetării – Premiul de Stat şi Premiul Naţional – s-au învrednicit 11 colaboratori, 19 au obţinut respectivul premiu pentru tineret. Douăsprezece persoane din IMI au devenit laureaţi ai Premiului “Academician Constantin Sibirschi”, acordat pentru realizări de valoare în domeniul matematicii şi informaticii.

 

Stema şi Drapelul IMI

În scut oval, pe albastru, sub o stea radioasă de argint cu şase raze, un sfinx culcat, de aur. Deviza, pe o eşarfă de argint cu litere capitale albastre: “NON MULTA, SED MULTUM” (Nu multe, ci mult).Scutul oval în heraldica contemporană este recunoscut ca o formă apropiată spiritului academic, din care cauză a fost ales în mod special pentru stema Academiei de Ştiinţe din Moldova şi institutele din componenţa ei.

Culoarea albastră este în primul rând un simbol al fidelităţii şi perseverenţei. În acelaşi timp, albastrul-azur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a vieţii paşnice şi libere. Albastrul este, totodată, culoarea identitară a civilizaţiei europene, culoarea Europei unite. Astfel, câmpul albastru al scutului stemei şi al pânzei drapelului sugerează fidelitatea şi perseverenţa în cercetarea ştiinţifică, libertatea gândului, academismul în confruntarea ideilor ştiinţifice, vocaţia europeană.

Emblema principală a stemei este sfinxul – un monstru fabulos, având capul şi pieptul unei femei, iar restul corpului de leu, şi aripi de vultur – care simbolizează frecvent unitatea minţii şi corpului, înţelepciunea şi puterea divină. Prin tradiţia grecească, sfinxul a devenit simbolul întrebărilor legate de existenţa umană, al întrebărilor existenţiale la care omenirea este provocată să răspundă. Sfinxul este simbolul enigmei atotştiutoare şi discrete. Pentru Institutul de Matematică şi Informatică această emblemă a lucrurilor enigmatice este apropiată şi pentru că unul din primele calculatoare (electromecanice) a purtat numele “Enigma”.

Aurul sfinxului accentuează inteligenţa, prestigiul, virtutea şi grandoarea mobilei.

Cea dea doua mobilă heraldică utilizată – steaua radioasă de argint cu şase raze – ca orişice astru este un simbol al luminii care străpunge întunericul, este o stea a ştiinţei şi a cunoaşterii.

Deviza “NON MULTA, SED MULTUM” (Nu multe, ci mult) exprimă ideea că nu mulţimea cunoştinţelor contează, ci calitatea lor, şi că trebuie să spui mult în cuvinte puţine. În această stemă deviza aleasă subliniază faptul că matematica, prin mijloacele foarte laconice ale formulelor, este în stare să exprime legităţi cu caracter profund, poate chiar universal.

Drapelul a fost elaborat prin metoda desfacerii câmpului heraldic în câmp vexilar, la fel ca în cazul drapelului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, mobilele heraldice fiind încadrate de o cunună ovală sugerând ovalul scutului, alcătuită din două ramuri de măslin, copacul zeiţei Atena, protectoarea tuturor ştiinţelor.